Conectează-te 
Mult aşteptata dată de 19 iunie a dat startul negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie în privinţa modului în care va avea loc separarea şi ieşirea aceştia din urmă, din cadrul UE. Reprezentanţii celor 27 de state membre aşteptau reacţia premierului Theresa May, care în urma alegerilor anticipate din data de 8 iunie se vedea într-o postură pe care care n-ar fi bănuit-o atunci când le-a declanşat: aceea de a pierde majoritatea în Camera Comunelor. Pe fondul celor două atacuri sângeroase produse în Anglia în decursul ultimei luni şi cu o Franţă puternic pro-UE, ca urmare a câştigării alegerilor de către Emmanuel Macron şi partidul En Marche, pe care îl conduce, oare cât de concesivă poate fi Theresa May?
Început de negocieri sub bune auspicii şi cu speranţe rdicate pentru viitor
Desigur, atunci când negociezi cu reprezentanţii Marii Britanii, aşa cum este David Davies, este o adevărată plăcere, ceea ce s-a putut observa chiar de la startul acestor negocieri, în data de 19 iunie. Asemenea lui este şi Phillip Hammond, care este ministrul de Finanţe al Regatului Unit, iar ideea care se conturează este către o abordare de pe poziţii egale şi amicale, astfel încât “nimeni să nu fie nevoit să solicite sau să primească concesii”.
”Ieşirea noastră din UE este în curs şi trebuie să ne asigurăm că drumul va fi unul amiabil către un parteneriat viitor, aprofundat şi special, cu vecinii noştri europeni, ce protejează angajaţii, prosperitatea şi nivelul de viaţă din Marea Britanie […] iar acest lucru va necesita toată competenţa şi diplomaţia de care putem da dovadă.”, Phillip Hammond, ministru Finanţe Marea Britanie
Michael Barnier, negociatorul din partea UE şi David Davies, negociatorul din partea Regatului Unit au stabilit modul în care se vor derula procedurile de negociere, care va fi programul de lucru şi care sunt obiectivele cele mai importante ce vor avea nevoie de prioritizare.
Desigur, capul de afiş al discuţiilor îl ţine negocierile privind drepturile cetăţenilor UE care activează pe teritoriul Marii Britanii, acordul financiar dintre cele două părţi şi chestiunea irlandeză. S-a stabilit ca aceste negocieri să aibă loc lunar (o dată pe lună), în perioada 17 iulie- 9 octombrie, în grupuri de lucru pentru fiecare sector în parte. Chiar dacă Regatul Unit părea că nu da semne de a fi de acord cu modul de lucru şi prioritizarea acestor obiective, într-un final, s-a ajuns la un numitor comun, astfel încât startul acestor discuţii s-a dovedit a fi unul de bun augur şi, spre binele tuturor părţilor implicate, se doreşte menţinerea acestui status.
„Este clar de la început că ambele părţi vor să obţină cel mai bun rezultat şi cel mai puternic parteneriat atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru UE“, David Davis, negociator-şef Marea Britanie
“Ofertă generoasă” pentru cetăţenii statelor membre UE care trăiesc, muncesc şi învaţă pe teritoriul Regatului Unit
În urma sondajelor efectuate în rândul cetăţenilor UE, marea majoritate a acestora (aproximativ 60%) se declară în favoarea păstrării unor relaţii de apropiere şi parteneriat economic între UE şi Marea Britanie, dar fără a se face niciun fel de compromis în relaţia dintre acestea.
Numai 18% dintre cei intervievaţi s-au declarat în favoarea menţinerii unei relaţii de apropiere, chiar şi cu realizarea unor compromisiuri, dacă altfel nu este posibil.
Părerea generală a europenilor, este că dorinţa de ieşire din Uniunea Europeană a Marii Britanii are ca efect o slăbire a UE (57%), iar 70% dintre britanii care au participat la interviu sunt de părere că Uniunea Europeană va fi foarte afectată de faptul că Marea Britanie a ales să nu mai fie stat membru al UE.
În condiţiile în care Theresa May este unul dintre susţinătorii măsurilor radicale, oare cât de “generoasa” o să fie oferta Marii Britanii în privinţa drepturilor cetăţenilor UE care muncesc şi studiază în Regatul Unit? Informaţiile indică că un prim pas care trebuie realizat de către aceştia (inclusiv de către cei 230,000 de români care muncesc în Marea Britanie) este ca aceştia să se înregistreze în vederea obţinerii documentelor oficiale care să le garanteze dreptul la muncă şi reşedinţa în Regatul Unit, după ieşirea acestui stat din UE, în anul 2019. Se doreşte o simplificare exemplară a procesului, care să nu mai fie atât de birocratic, aşa cum se desfăşoară în prezent (sunt solicitate foarte multe documente). De asemenea, în momentul de faţă, solicitarea permisului de rezidenţă nu este obligatorie, dar foarte mulţi cetăţeni ai UE care trăiesc în Marea Britanie l-au solicitat imediat după Brexit.
“Să rămânem uniţi, să nu fim divizaţi. Nu este vorba doar despre ieşirea Marii Britanii, cu care vrem să rămânem prieteni, cu care vrem să avem o bună relaţie de parteneriat, ci şi despre viitorul UE.”, Angel Merkel, cancelar Germania.
Rămâne de văzut cum o să se desfăşoare în continuare negocierile începute în data de 19 iunie şi care vor fi poziţiile celor două părţi de-a lungul acestor discuţii: se va păstra tonul amical sau regulile jocului se vor schimba după cum va dicta interesul propriu al fiecărei dintre părţi?
