Românii nu decid să se întoarcă acasă
Îndată ce România a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007 – iar restricţiile de muncă au fost ridicate în 2014 – sute de mii de români s-au mutat în alte ţări din UE, devenind unul dintre cele mai mari grupuri de lucrători emigranţi din UE.
Populaţia României în străinătate este acum de 3 milioane, iar fluxul de migraţie al ţării nu pare să se schimbe foarte mult în viitorul apropriat.
O combinaţie de factori în România contribuie la plecarea lor, asta include un nivelul scăzut de trai, lipsa oportunităţilor de angajare şi corupţia din clasele politice.
Majoritatea lucrătorilor români din ţările UE ocupă locuri de muncă necalificată – cum ar fi construcţiile, îngrijirea, agricultură şi sectorul alimentar. Cu toate acestea, mulţi muncitori calificaţi din România au părăsit ţara ceea ce a contribuit la criza de sănătate din România, deoarece mulţi muncitori calificaţi din domeniul sănătăţii au părăsit ţara în masă.
Potrivit statisticilor Biroului pentru Migraţia Forţei de Muncă, migrantul mediu român este un lucrător cu calificări mici sau medii, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani. Comunitatea românească s-a înmulţit cel mai rapid în Marea Britanie, cu o populaţie estimată de 223.000 în 2015.
În prima jumătate a anului 2014, restricţiile de muncă au fost ridicate, iar în ultimii ani românii au fost supuşi unui portret negativ în unele ziare din Marea Britanie, care au încercat să picteze o imagine negativă a românilor care ar fi provocat o mare scurgere în beneficiile sociale ale Regatului Unit.
Este un fapt pe care fostul ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, l-a menționat când a spus că: „Cetăţenii români din Marea Britanie contribuie foarte mult la PIB. Mulţi dintre aceşti oameni sunt tineri şi bine calificaţi, Marea Britanie ar trebui să fie recunoscătore pentru aceşti oameni care au venit să locuiască acolo. „
Într-adevăr, lucrătorii migranţi din România sunt adesea tineri cu vârste cuprinse între 18-40 de ani – cu un potenţial ridicat de angajare. Mulți au o bună cunoaştere a limbii engleze – sau pot învăţa limbi latine destul de repede – şi continuă să se bucure de salarii mai mari şi de un nivel de trai mai bun în ţările lor adoptive.
Oraşele mari din Marea Britanie – cum ar fi Londra, Birmingham şi Manchester -sunt alegeri evidente pentru lucrătorii migranţi, deoarece piața forţei de muncă calificate şi necalificate poate oferi o gamă mai largă de oportunităţi pentru locurile de muncă.
Cu toate acestea, după referendumul Brexit de anul trecut, a existat o scădere cu 32% a numărului de români interesaţi de emigrarea în Marea Britanie, probabil din cauza deprecierii lirei.
Românii se vor uita mai degrabă la alte ţări din UE în care pot prospera din punct de vedere economic şi social.
În ciuda eforturilor guvernului român care încearcă să-şi atragă cetăţenii din străinătate prin diferite programe – pentru a încerca să rezolve lipsa forţei de muncă atât pe piaţa forţei de muncă calificate, cât şi pe cea necalificată (să nu mai vorbim de problema îmbătrânirii populaţiei) -migranţii români nu se decid în a se întoarce.