Viitorul lirei sterline

Pentru că ştirile legate de evoluţia cursului lirei sterline pot părea uneori alarmante, ne-am propus să vă explicăm puţin ce se întâmplă pe acest front şi, mai important, ce aşteptări au specialiştii, în special în contextul negocierilor legate de Brexit, care se anunţă lungi şi dificile.

În ultimul an, mai exact de la votul privind ieşirea Marii Britanii din UE şi până acum, lira sterlină s-a depreciat cu 10 procente faţă de euro.

 Cu alte cuvinte, o parte din banii pe care românii din UK i-au trimis acasă s-au „pierdut” pe drum ca urmare a volatilităţii cursului de schimb. Cu cât lira este mai puternică în raport cu euro, cu atât banii trimişi acasă valorează mai mult, în condiţiile în care leul este aproape legat de euro (cursul variază foarte puţin, cu cel mult plus/minus trei procente).

Deşi tensiunile politice au ştirbit din puterea lirei, una dintre cele mai puternice monede din lume, lucrurile au început să devină ceva mai optimiste după anunţul premierului Theresa May cu privire la declanşarea alegerilor anticipate.

Pieţele financiare au privit cu optimist decizia lui May de a-şi consolida puterea politică şi legitimitatea mandatului de negociere a ieşirii istorice a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Lira s-a ridicat şi a continuat să se ridice în ciuda veştilor dezamăgitoare legate de creşterea economică din UK, mai slabă decât cea aşteaptată de analişti.

Chiar şi aşa, specialiştii din piaţa valutară spun că la ora actuală, moneda britanică este subevaluată, adică valorează mai puţin decât ar trebui să valoreze. Valoarea unei monede este determinată de foarte multe lucruri, dar cei mai importanţi piloni pe care se sprijină aceasta sunt o serie de şapte-opt fundamente care arată cât de solidă sau de puţin solidă este economia din spatele ei. Marea Britanie este în momentul de faţă a şasea cea mai mare economie din lume, după SUA, China, Japonia, Germania şi Franţa. Prin urmare, fundamentele sunt solide, însă lucrurile s-ar putea schimba odată cu Brexitul. Multe voci sunt de părere că lira ar trebui depreciată intenţionat de Banca Angliei astfel încât exporturile britanice să fie mai ieftine şi deci mai competitive decât cele ale Europei continentale. Acest lucru ar contribui la creşterea economică a Regatului Unit, dar ar subţia economiile trimise acasă de muncitorii migranţi.

Şi pentru că vă spuneam înainte că valoarea unei monede este influenţată de foarte multe lucruri este important să le menţionăm şi pe cele care nu au legătură cu fundamentele ţării. Analiştii susţin că recentul trend de apreciere al lirei a rezultat şi din victoria lui Emmanuel Macron în cursa pentru preşedinţia Franţei.

Ca regulă generală, euro câştigă teren în faţa altor monede în special atunci când pieţele sunt panicate şi caută refugiu în valute pe care le consideră mai mult decât sigure – cum este euro, moneda oficială a unui bloc puternic de state europene.

Victoria lui Macron, perceput de pieţe ca fiind un lider mai competent decât contracandidata sa ultranaţionalistă, a funcţionat în favoarea monedei britanice deoarece investitorii nu au simţit nevoie să se refugieze (să vândă lire şi să cumpere euro).

Lucrurile continuă însă să fie tensionate, în special pentru că lira joacă pe o scenă mult mai deschisă decât leul românesc, spre exemplu. Să explicăm puţin de ce.

Moneda României este „legată” de euro, ceea ce înseamnă că orice cotaţie între leu şi altă monedă se face trecând prin euro (liră sterlină -> euro; euro -> leu).

Politica oficială de curs valutar implementată de Banca Naţională a României (BNR) se numeşte “flotare controlată”, ceea ce înseamnă că leul este lăsat, în principiu, liber, iar BNR intervine doar atunci când vede mişcări foarte mari pe curs.

Din declaraţiile oficiale rezultă că banca centrală se simte confortabilă cu o variaţie de plus/minus trei procente, ceea ce înseamnă că nu permite leului să crească sau să scadă cu mai mult de trei la sută fără să intervină. Prin urmare, o depreciere sau o apreciere bruscă a leului nu este posibilă, decât în situaţii extraordinare, cum au fost cele din timpul crizei economice şi financiare, când tensiunile externe au făcut imposibilă misiunea băncii centrale de a ţine leul la nivelul de atunci.

Lira este mereu lăsată liberă, ceea ce înseamnă că această se află „la mila” pieţelor financiare, care reacţionează, de foarte multe ori, emoţional. Aşa se explică de ce multe dintre declaraţiile oficiale sunt de natură să inspire încredere sau panică, apreciere respectiv depreciere.

Deşi nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile (pentru că dacă ar şti s-ar îmbogăţi foarte repede) cert este că lira şi implicit banii pe care îi trimit acasă românii din străinătate vor rămâne sub presiune pe toată perioada negocierilor Brexit-ului şi cel mai probabil şi după, în funcţie de cât de avantajoşi vor fi termenii ieşirii.

Până atunci, orice declaraţie politică poate crea volatilitate, la fel cum orice veşti bune legate de mersul economiei Marii Britanii poate crea încredere.