Negocierile privind Brexitul – poziţia părţilor şi previziunile referitoare la viitorul acestor negocieri

Noua rundă a negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană încearcă să evidenţieze poziţia clară a celor două părţi şi dorinţa acestora privind viitorul acestor discuţii. După o perioadă în care declaraţiile, atât oficiale, cât şi cele neoficiale, indicau o abordare de pe poziţii de forţă din partea Marii Britanii, se pare că tonul a fost îndulcit (cel puţin în ceea ce-l priveşte pe negociatorul-şef, David Davies).

Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul că Theresa May este cea care orchestrează partitura englezească, aşa că este de aşteptat ca în ciuda declaraţiilor pozitive ale anumitor persoane din anturajul acesteia, situaţia să fie, oarecum, mai puţin optimistă decât pare în acest moment.

David Davies şi Michel Barnier ori Theresa May versus Uniunea Europeană?

„Am avut un început bun luna trecută, dar acum vrem să pătrundem în substanţa acestui subiect. Pentru noi, acum este extrem de important să obţinem un progres. Este timpul să trecem la lucru şi să avem negocieri de succes”, David Davis – negociator Marea Britanie

Simbioza dintre cei doi negociatori pare a fi una ideală, dacă ar fi să luăm în calcul declaraţiile acestora, dar semnalele care vin din partea Theresei May şi a reprezentanţilor puterii de la Londra converg către asumarea unei politici care să limiteze obligaţiile pe care trebuie să şi le asume Regatul Unit în urma acestui procedeu.

„Acum vom ajunge în profunzimea subiectului, la esenţa acestuia. Trebuie să examinăm şi să comparăm cele două poziţii pentru a obţine un progres”, Michael Barnier, negociator UE

Cert este că această rundă de negocieri va marca începutul discuţiilor pe teme clare, aşa cum este situaţia cetăţenilor europeni care muncesc pe teritoriul Marii Britanii şi care va fi suma de plată pe care Regatul Unit trebuie să o plătească ca urmare a ieşirii din Uniunea Europeană. Condiţiile impuse Angliei nu par atât de uşor de acceptat (sunt în discuţie drepturile celor 3 milioane de cetăţeni ai statelor membre UE şi plata unei sume între 60 şi 100 de miliarde de euro), de aceea Theresa May este rezervată în ceea ce priveşte evoluţia discuţiilor în acest sens.

În plus, o mare problemă o reprezintă perioada alocată acestor negocieri, care nu trebuie să depăşească luna martie a anului 2019, mai ales că Uniunea Europeană este fermă în această privinţă şi nu doreşte o extindere a teremenului. Marea Britanie recunoaşte obligaţia de plată, dar rămâne să decidă dacă va fi de acord cu valoarea sumei, ceea ce, în economia acestor negocieri constituie un semnal pozitiv pentru viitoarele negocieri.

”Guvernul a arătat clar că va colabora cu UE pentru a ajunge la o înţelegere corectă pentru drepturile şi obligaţiile Marii Britanii ca stat membru care pleacă”, Joyce Anelay, membru al Camerei Lorzilor

Brexitul – o decizie pripită a englezilor şi un pas înapoi pentru evoluţia economiei britanice?

În 2016, atunci când peste 52% dintre englezi au decis ieşirea din UE a Marii Britanii, nu mulţi dintre votanţi s-au gândit în ce măsură o să fie afectată economia Regatului Unit. Aceştia au considerat că limitarea accesului cetăţenilor din afara statului la slujbele de pe piaţa de muncă engleză sunt de ajuns pentru a menţine echilibrul economic. Dar fără cei 3 milioane de cetăţeni UE, situaţia economică a statului va suferi un declin accentuat, conform părerilor specialiştilor din finanţe. Theresa May, exponentul principal al poziţiei radicale pro-Brexit, pare că a înţeles (într-un final) că este nevoie de aceşti oameni (mai ales că mulţi dintre ei lucrează în poziţii cheie din diverse sectoare economice), de aceea este dispusă să acorde anumite concesii celor care aleg să rămână să trăiască şi să lucreze în Marea Britanie.

Nu trebuie uitat faptul că peste 230,000 de români lucrează până în prezent în Regatul Unit, iar situaţia lor trebuie să fie clarificată cât mai repede. Nu trebuie uitat faptul că aceste cheltuieli legate de ieşirea din Uniunea Europeană vor trebui suportate de către cetăţenii britanici, iar aceştia, cu siguranţă, că nu vor fi prea încântaţi, mai ales că înainte de votul pentru Brexit, acestora li s-a promis creşteri financiare, iar nu obligaţii de plată pentru a acoperi aceste pierderi. Pe măsură ce negocierile vor avansa, cu siguranţă că o să se ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte reglementarea acestei situaţii, iar acest lucru ar fi de preferat, fiindcă, atât Uniunea Europeană, cât mai ales Marea Britanie sunt directe interesate ca totul să se finalizeze în cele mai bune condiţii politico-socialo-economice.